Pot foarte bine s-o sucesc din condei şi să zic: domnule – este o metaforă ! Dacă nu este metaforă atunci – o coincidenţă : în clipa primordială a făcutului, nişte bolovani destul de mari ( zeci de tone ) s-au trezit aliniaţi la dungă şi au format acest şir …etc.
Teoretic – dacă cineva mi-ar fi explicat: domnule, celula vie poate îndepărta zeci de tone – aş fi zâmbit !
Nu se va afla prea curând ce s-a urmărit cu acest zid: să fie din celebra cetate a Luanei ? – mare minune ar fi !! După felul cum sunt aşezate piesele – rost în plin – aceşti meşteri năprasnici erau pricepuţi .
Alinierea iniţială era perfectă – suntem induşi în eroare: au crescut printre rosturi aceşti copaci.
Parcă am fi la piramide – aşa de bine sunt şlefuite feţele , eroarea de apropiere este atât de mică – fără să vrei te face să te gândeşti la unelte sofisticate, iar în privinţa „ cum s- a făcut deplasarea “ ? – trebuie să avem în vedere – totuşi – antigravitaţia. Cine nu crede în uriaşi – să vină la faţa locului şi să fotografieze ( zic şi eu: poate bănuieşte cineva că pozele sunt trucate ... ) şi să ne explice cum a fost ridicat acest mândru zid !
La Aluniş - „ A căzut într-o parte “
Cred că aici temelia nu a fost cumpănită corespunzător şi de-a lungul mileniilor terenul nu a rezistat , ori într-un anume moment s-a dat o bătălie de s-a zguduit galaxia şi această parte de zid a cedat - fiind împins de atacatori. Ce vremuri au fost şi atunci !
de Grigore Rotaru Delacamboru
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu