Grupul Statuar a răsărit în urma unei ploi torenţiale; pare incredibil ca un firicel de apă ( cum arată în mod normal gârla Muscelului ) să urnească bolovani de 2 – 20 de tone. În urma ploilor de mai multe zile, firicelul blând devine balaur. Deci acel „ grup “ avea o aşa masă că o macara mobilă nu l-ar fi mişcat. A stat pe prund ( semiîngropat ) la partea de sus a locului numit Gura Şanţului . Se ştie de trovanţii de la Costeşti – dar Grupul Statuar nu era trovant; despre babele de la Ulmet se zice că ar fi trovanţi – nespecialist fiind (prin al şaselea simţ) – mă îndoiesc. Felul de piatră din care era făcut <> este numit în partea locului „ piatră de gârlă “. Piatra de Vătraiu este de două feluri: piatră seacă ( bună numai pentru pietruit drumuri – prin răspândire) şi piatra calcaroasă ( aproape nisipoasă) , mai fragilă decât cea de la grote şi folosită pentru construcţii uşoare , de genul acareturilor.
„ Piatra de gârlă “ dusă în Camboru devine scumpă; temelia unei case are aşa fel de piatră. Au piatră de gârlă şi: pardoseala bisericuţei din Aluniş şi la toate clopotniţele bisericilor mai noi. Piatra de gârlă nu se ciopleşte folosind dalta, erau căutate formele rectangulare, sau se obţinea o anumită formă prin spargere – aşchii mari ,prin lovire cu ciocanul sub un anume unghi; dacă te apropii cu dalta de un aşa material nu realizezi nimic. Prin duritatea ei - piatra de gârlă este nemuritoare. Grupul Statuar era din piatră de gârlă. Cred că precum aceasta – poetul Ion Gheorghe a colecţionat astfel de piese ( mai mici) şi le numeşte statuete din paste litice. ( daţi pe Net !). Am făcut această comparaţie şi cred că acea statuie o aşa sadină o fi avut; să fi fost modelată de om prin cioplit – este exclus ! Grupul Statuar .a zăbovit > câteva zeci de ani – nimerise într-o zonă de prun care nu „ înghite “ pietrele, cum se întâmplă Pe Baltă – de exemplu, deşi avea multe tone.Piatră de gârlă aveau ( pe vremuri ) şi acele vârfuri retezate ( Vârful Goţilor, În muchie la Arie, În Prunii Mutului) şi că ar fi existat în faţa bisericuţei lui Iosif – greu de confirmat; când a vizitat Odobescu locul respectiv aspectul era cel de azi ( dacă … prin sondaj nedistructiv ar fi găsite sub pământ câteva lespezi …).
Grupul Statuar sugera un tors aşezat pe un platou având şi anexă phalică – semn că era al unui bărbat. Forma este greu a fi descrisă, avea onduleuri futuriste, însă ce impresiona privirea la primul contact era finisajul: pe locul trei după celebrele cranii şi după tot atât de celebrele păsări ale lui Brâncuşi; dacă treceai cu podul palmei peste toată suprafaţa şi tot nu găseai un grăunte mare cât bobul de mei. Ce mesaj ? Eu cu acestea am rămas în minte: o piesă ce s-a ivit într-un loc pe terra şi cine a trimis-o ( făcut-o !) a vrut să ne atenţioneze că pe lângă minunile numite gândire şi geometrie, pământenii au primit în dar şi astfel de obiecte concrete.
„ Piatra rupestrelor “ se găseşte la Călugăriţe + Lupoaia ( colţii care au dat denumire localităţii ), la Aluniş, Culmea Spătarului, Pietrele Miraului - Brăieşti, etc. Acest fel de piatră se ciopleşte frumos şi i se poate da un finisaj fin: toate bisericile din zonă au la intrare - clopotniţă + intrare locaş – trepte din piatra rupestrelor; la fel stâlpişorii de întâmpinare ( cu sau fără teică).
Piatra rupestrelor – minimasiv la Aluniş
Din acelaşi fel de piatră: platoul cu şanţ de scurgere, Masa Soarelui – a bisericilor vechi, crinta de piatră ( o idee mai nouă), tocila, mai rar: unele cruci ( aceasta-i altă curiozitate: a fost preferată piatra de Ciuta !), râşniţa get-o dacilor ( cu mare semn de probabilitate că ar fi din acest fel de material – s-a găsit în zonă o piesă – este expusă la Muzeul chihlimbarului ) , uluce ( fixe ) pentru adăpatul animalelor, teică ( mobilă ) , masa rectangulară sprijinită pe un singur pilon ( cu ax – coloană), tuburile de fântână ( coroană circulară, ceaşcă cu codă – ce semnificaţie o fi având ?, prisma triunghiulară), „ piatra de aşezat “ lângă fântâni, zăcătoarea de piatră ( legendă !), masă în faţa Sfântului Altar ( lipsă !) , vas de rit pentru saramură, Elemente de Coloană – forma trunchiului de piramidă regulată , bineînţeles chiliile şi bisericuţele rupestre, etc. Rămâne pentru studiu prin comparaţie sau alte metode: la Piatra Rotării, Cetăţeni, Şinca - Veche, piatra din Ceahlău sau a rupestrelor de dincolo de Prut ; la Basarabi – Murfatlar dealul „ ar fi din cretă “ – deci o rocă foarte moale – poate cât diatomita .
Alte feluri de piatră: piatra sticloasă ( pisălog pentru piua de lemn, rotunjicul pentru presat murăturile, piatra de răsfug ), piatra pentru pristolnic (denumirea din zonă: chistornic, precum: piatră – chiatră ), piatra albastră, piatra albă ( mica) etc.
Minimasivul numit „ Pietrele care cântă “ este format numai din piatră seacă.
Fie să fie bine !
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu